Clara White
Administrator
Data înscrierii: 21/Noi/2004
Mesaje: 21288
Locaţie: Snookerland
|
 Trimis: Sâm 18 Aug 2007, 20:25 Titlul subiectului: Chestionar pentru jucători |
 |
|
CHESTIONAR PENTRU JUCĂTORI
Prefer să reordonez răspunsurile după întrebări, nu după numele jucătorilor. Aşa e mai uşor de făcut comparaţii.  
1. Care credeţi că este calitatea cea mai importantă a unui jucător de snooker ?
Jamie Cope : Temperamentul
Stuart Pettman : Forţa mentală
Stuart Bingham : Temperamentul
Mark Selby : Tehnica
Ryan Day : Capacitatea de a-ţi menţine autocontrolul atunci când ai cea mai mare nevoie de el
Fergal O’Brien : Disciplina
Nigel Bond : Tehnica
Ian McCulloch : Capacitatea de a învinge
Scott MacKenzie : Forţa mentală. Toţi jucătorii profesionişti au tehnică bună, contează să ai încredere în tine însuţi.
Dom Dale : Conştiinciozitatea. Fără ea, nu faci nimic. Unii sunt conştiincioşi de felul lor, alţii trebuie să se străduiască pentru a deveni astfel...
Peter Ebdon : Perseverenţa
Dave Harold : Hotărârea
Tony Drago : Controlul asupra bilei albe
Mike Dunn : Stăpânirea de sine
Adrian Gunnell : Munca la antrenament şi gândirea limpede la meci
2. Dacă n-aţi fi fost jucător de snooker, ce profesie aţi fi avut ?
Jamie Cope : Habar n-am !
Stuart Pettman : Aş fi avut un club de snooker.
Stuart Bingham : Mi-ar plăcea să fiu jucător profesionist de golf, cu toate că nu-s destul de bun la acest sport...
Mark Selby : N-am idee !
Ryan Day : Aş fi fost poliţist.
Fergal O’Brien : Probabil că aş lucra la un club de snooker.
Nigel Bond : Probabil că aş fi fost contabil.
Ian McCulloch : Probabil că aş fi avut un restaurant.
Scott MacKenzie : Mi-ar fi plăcut să fiu în armată.
Dom Dale : Am lucrat ca angajat civil în secţia operativă a unui comisariat de poliţie, iar comandantul mă tot îndemna să fac şcoala de poliţie, aşa că, probabil, aş fi fost poliţist.
Peter Ebdon : Aş fi lucrat în MI5.
Dave Harold : Fratele meu e constructor, deci cred că i-aş fi dat o mână de ajutor.
Tony Drago : Mi-ar fi plăcut să fiu jucător de tenis, fiindcă, în afară de snooker, tenisul e sportul meu preferat. Nu cred, însă, că o să se-ntâmple aşa ceva, fiindcă silueta mea nu prea corespunde...
Mike Dunn : Tata a fost frizer, aşa încât cred că aş fi avut şi eu aceeaşi meserie. Am mai practicat-o şi până acum, numai că m-am ales cu dureri de spate din cauza ei. Acum câţiva ani, când vacanţa de vară era mai lungă, am lucrat serios în frizerie. L-am ras în cap şi pe un tip de peste doi metri, recent eliberat din închisoare. Uitasem să reglez maşina de tuns şi aproape că i-am luat şi un rând de piele ! A scăpat, totuşi, nescalpat...
Adrian Gunnell : M-aş fi ocupat de un club de snooker sau aş fi lucrat cu cifrele – poate în contabilitate.
3. Care este cel mai redutabil adversar pe care l-aţi întâlnit la masa de snooker ?
Jamie Cope : Stephen Hendry, Ronnie O'Sullivan sau Shaun Murphy
Stuart Pettman : Cliff Thorburn
Stuart Bingham : Alan McManus – l-am învins cu 5-4 ca să mă calific pentru Masters-ul de la Shanghai şi a fost un meci foarte greu...
Mark Selby : Ronnie O'Sullivan
Ryan Day : Stephen Hendry
Fergal O’Brien : Stephen Hendry, dacă nu e prea ieşit din formă
Nigel Bond : Stephen Hendry
Ian McCulloch : Graeme Dott
Scott MacKenzie : Ryan Day
Dom Dale : Ronnie O'Sullivan şi Stephen Hendry
Peter Ebdon : John Higgins
Dave Harold : Steve Davis
Tony Drago : Steve Davis
Mike Dunn : Ken Doherty – anul trecut, la UK, m-a bătut cu 9-1. Praf m-a făcut...
Adrian Gunnell : Anthony Hamilton sau Brian Morgan – când am jucat cu ei, păreau să n-aibă niciun punct vulnerabil.
4. Ce credeţi despre actuala dezvoltare a snookerului în China ?
Jamie Cope : E foarte bine să vedem că acest sport se dezvoltă, iar noi avem mai multe turnee.
Stuart Pettman : E fantastic, popularitatea snookerului a explodat şi situaţia asta pare să se menţină şi în următorii zece ani.
Stuart Bingham : E superb. Cu cât mai multe turnee avem în China, cu atât mai bine.
Mark Selby : În ultimii câţiva ani, snookerul a devenit tot mai popular în China şi cred că ar trebui să facem, toţi, tot posibilul ca această tendinţă să continue.
Ryan Day : E foarte bine. Snookerul e din ce în ce mai puternic în China şi sper ca lucrurile să meargă tot aşa şi de acum încolo.
Fergal O’Brien : E fantastic. Am fost la Beijing în 1996 şi am văzut că au acolo o adevărată pepinieră de jucători, o explozie de talente. Pe urmă, a apărut Ding, care a avut un mare rol în promovarea snookerului. Mai sunt şi alţii asemenea lui, care abia acum îşi deschid drum. E excelent că avem două turnee în această ţară – poate vor fi chiar mai multe.
Nigel Bond : E fantastic. E calea pe care snookerul va progresa. Am auzit că sunt peste 20 de milioane de chinezi care joacă snooker. Poate că, în câţiva ani, va exista un circuit profesionist al Asiei, separat de cel centrat pe Europa.
Ian McCulloch : E fantastic : cu cât există mai multe turnee, cu atât mai bine.
Scott MacKenzie : Există jucători chinezi foarte buni, care sunt pe cale să se afirme. Ding e deocamdată singurul care face o carieră de primă mărime, alţii mai au de furcă, la Pontin’s, cu calificările, dar în patru-cinci ani, vor fi mai mulţi tineri chinezi precum Ding, sus în clasament. Sper, totuşi, că nu prea curând !...
Dom Dale : Succesele lui Marco Fu şi ale lui Ding au contribuit mult la dezvoltarea snookerului în Orientul Îndepărtat, dar văd că există multe alte tinere talente în curs de afirmare. În viitor, jucătorii chinezi vor fi o forţă.
Peter Ebdon : Excelent, pentru toată lumea.
Dave Harold : China ar putea reprezenta viitorul acestui sport. Ştim deja că în viitorii zece ani vom avea acolo cinci sau şase turnee de puncte. E o piaţă enormă pentru acest sport şi există foarte multe şanse de dezvoltare.
Tony Drago : E fantastic că avem două turnee de puncte şi sper să avem, în curând, cel puţin trei sau patru.
Mike Dunn : Este o mare realizare că avem două turnee garantate pe cinci ani.
Adrian Gunnell : Orice dovadă de interes e un câştig pentru snooker. În acest moment, China pare să fie zona de cea mai mare dezvoltare şi sper să continue la fel.
5. De ce anume aţi vrea să-şi amintească oamenii în legătură cu dv după ce vă veţi retrage din activitatea competiţională ?
Jamie Cope : Ideal ar fi ca lumea să-şi amintească de mine ca de un jucător ofensiv, care a fost campion mondial şi a ocupat prima poziţie în clasamentul mondial.
Stuart Pettman : Nu cred c-o să-şi aducă cineva aminte de mine !... Poate, ca jucător ofensiv...
Stuart Bingham : Sper că nu de ratarea la bila roz când eram pe un max la Crucible, în 2002 ! Aş prefera ca lumea să-şi amintească de mine pentru că voi fi câştigat, acolo, titlul mondial.
Mark Selby : Să-şi amintească de mine ca de cineva care a adus un zâmbet pe faţa snookerului şi ca o personalitate bine conturată a acestui sport.
Ryan Day : Pentru că am fost campion mondial !
Fergal O’Brien : Pentru că am fost un băiat foarte frumos, care a devenit şi campion mondial ! Lăsând gluma deoparte, mi-aş dori ca oamenii să-şi amintească de mine ca de un om care a iubit snookerul şi l-a practicat cât a putut el de bine.
Nigel Bond : Pentru că am fost un jucător foarte constant. Şi, bineînţeles, pentru turneele pe care le-am câştigat.
Ian McCulloch : De faptul că am fost un jucător care a realizat tot ceea ce i-a stat în puteri să realizeze şi a muncit cât a putut el de mult pentru asta.
Scott MacKenzie : Nu mă aştept să intru în Top 16, dar tare mi-aş dori să ajung şi eu într-o finală de turneu de puncte. În sezonul trecut, la Welsh Open, Andrew Higginson ne-a arătat tuturor că aşa ceva e posibil.
Dom Dale : Pentru că am fost un tip extrovertit şi vesel.
Peter Ebdon : N-am de gând să mă retrag din activitate !...
Dave Harold : Aş dori ca oamenii să-şi amintească de mine ca de un jucător care s-a dăruit total acestui sport, a muncit mult şi a fost mereu un adversar corect.
Tony Drago : Ca de un jucător bun şi onest – un gentleman în snooker şi în afara acestuia.
Mike Dunn : Ca de un om cumsecade, care a încercat să se împace cu cei din jur.
Adrian Gunnell : Ca de un jucător bun, corect şi conştiincios. Mi-ar plăcea ca oamenii să-şi amintească de mine ca de un mare jucător, dar, dacă arunc o privire la clasament, constat că nu prea mă pot aştepta la aşa ceva...
6. Cine a exercitat cea mai puternică influenţă asupra carierei dv ?
Jamie Cope : O’Sullivan şi Hendry. Pe ei îi admiram cel mai mult când îi vedeam la televizor.
Stuart Pettman : N-am avut niciodată antrenor, dar jucătorii pe care i-am admirat cel mai mult sunt Alex Higgins şi Jimmy White.
Stuart Bingham : Mama şi tata.
Mark Selby : Tata. Înainte de a se prăpădi, a făcut tot posibilul ca să mă ajute. Acum, managerul meu Mukesh Parmar şi prietenii sunt cei care mă influenţează cel mai mult.
Ryan Day : Tata.
Fergal O’Brien : Tata.
Nigel Bond : Tata. Fără el, nu m-aş fi apucat de snooker.
Ian McCulloch : Când am început să urmăresc la televizor meciurile de snooker, am fost fan Dennis Taylor. De-a lungul anilor, cea mai mare influenţă a avut-o asupra mea prietenul meu Dave Harold.
Scott MacKenzie : Tata. Sută la sută. Dacă n-ar fi el, n-aş juca snooker.
Dom Dale : Când am început să urmăresc la televizor meciurile de snooker, cel mai mult îi admiram pe Alex Higgins şi pe Jimmy White. Pe urmă a apărut Steve Davis, care a fost primul din seria de roboţi ai tehnicii. Aşa am ajuns la concluzia că nu pot progresa decât dacă-mi pun la punct tehnica.
Peter Ebdon : Eu însumi : e meritul meu atunci când realizez ceva bun şi tot a mea e vina mea dacă n-o fac.
Dave Harold : Probabil, antrenorul meu, Mick Smith. Sau Steve Davis, pentru că, în anii ’80, el a fost acela care a ridicat ştacheta şi ne-a arătat tuturor spre ce trebuie să aspirăm.
Tony Drago : Fără nicio îndoială, mama.
Mike Dunn : Antrenorul meu, Del Hill, cu care o să lucrez în acest sezon.
Adrian Gunnell : Familia mea. Dacă ei n-ar fi făcut sacrificiile pe care le-au făcut, eu n-aş fi putut să devin jucător profesionist.
7. Aveţi vreun ritual sau vreo superstiţie înainte de meci ?
Jamie Cope : Nu, pur şi simplu încerc să fiu cât mai relaxat.
Stuart Pettman : Nu.
Stuart Bingham : Îmi lucrez swing-ul folosind nu crosa, ci tacul. Mă relaxează.
Mark Selby : Nu.
Ryan Day : Nu.
Fergal O’Brien : Întotdeauna fac acelaşi pregătiri, dar n-am şosete norocoase sau ceva de genul ăsta. Încerc să evit asemenea chestii.
Nigel Bond : Nu, nu sunt superstiţios.
Ian McCulloch : Nu.
Scott MacKenzie : Când joc în calificări, la Pontin’s, îmi fac patul şi fac curat în cameră. Oricum, nu-mi place să las camera vraişte. Dacă câştig meciul, încerc să-mi rezerv aceeaşi masă şi aceeaşi oră de antrenament şi pentru ziua următoare.
Dom Dale : Mă pregătesc în acelaşi fel pentru toate meciurile şi îmi fac întotdeauna un plan tactic, dar nu am superstiţii. Dacă crezi că o anumită pereche de şosete te ajută să câştigi un meci, înseamnă că nu stai bine cu pregătirea mentală.
Peter Ebdon : Nu.
Dave Harold : Nu, n-aş zice. Uneori, fac lucrurile într-o anumită ordine, dar nu e nimic ieşit din comun.
Tony Drago : Absolut niciun ritual, nicio superstiţie.
Mike Dunn : Îmi place să mănânc înainte de meci şi, uneori, să trag un pui de somn.
Adrian Gunnell : Altădată, aveam câteva fixuri, de pildă, să-mi pun hainele în aceeaşi ordine sau să merg spre sală pe acelaşi drum. Îmi amintesc că, în 1997, la calificările de la Plymouth, mergeam spre sală şi m-am oprit de două ori pe o crăpătură din trotuar. Am câştigat ambele meciuri. Nu cred c-ar mai ţine aşa ceva – acum, probabil că m-aş împiedica şi aş cădea grămadă...
8. Care a fost cel mai frumos moment din cariera dv de până acum ?
Jamie Cope : Când am făcut breakul maxim la Grand Prix, sezonul trecut. Nu sunt chiar aşa de mulţi jucătorii care să reuşească un asemenea break în condiţiile presiunii dintr-un turneu de puncte.
Stuart Pettman : Faptul că am jucat la Crucible, în 2003 şi 2004.
Stuart Bingham : Când am câştigat Campionatul Angliei şi Campionatul mondial IBSF, în 1996 sau când l-am învins pe Stephen Hendry, la Crucible, în 2000.
Mark Selby : Întregul Campionat mondial din acest an.
Ryan Day : În 2000, la Welsh Open, când am răsturnat scorul de la 0-4 şi l-am învins pe Steve Davis cu 5-4.
Fergal O’Brien : Când am câştigat British Open, în 1999, învingându-l în finală pe Anthony Hamilton.
Nigel Bond : Când am câştigat British Open, în 1996, după ce, în finală, l-am bătut pe John Higgins cu 9-8.
Ian McCulloch : Când am ajuns în finala Grand Prix, în oraşul meu, la Preston.
Scott MacKenzie : Când l-am învins pe Michael Holt cu 9-0, la UK Championship, în sezonul trecut. Cred, totuşi, că cel mai frumos a fost când am câştigat patru meciuri şi m-am calificat în fazele finale la Players’ Championship, în 2004. Aveam mare nevoie de puncte şi trebuia să mă calific, altfel îmi pierdeam locul din Main Tour. Ţin minte că-n ultimul meci am jucat cu James Wattana. Îmi apăram statutul de profesionist, miza era enormă, aşa că momentul victoriei a fost extraordinar.
Dom Dale : Când am câştigat Grand Prix-ul, în 1997, învingându-l în finală pe John Higgins. Am jucat bine şi am câştigat autoritar, în faţa unui public foarte numeros, din care făceau parte mari campioni de snooker, îmbrăcaţi în smoching. Mi-ar plăcea să mai câştig şi alte turnee, totuşi... (Se vede că DD a răspuns la chestionar înainte de Masters-ul de la Shanghai.)
Peter Ebdon : În 2002, când am câştigat titlul mondial.
Dave Harold : Când am câştigat Openul Asiei, la Bangkok, în 1993.
Tony Drago : Când l-am învins pe Stephen Hendry cu 6-4, la Masters, în 1999. Am făcut trei breakuri de peste o sută, iar la sfârşitul meciului, trei mii de oameni s-au ridicat în picioare ca să mă ovaţioneze. Plus că BBC-ul transmisese meciul în direct.
Mike Dunn : Când m-am calificat la Crucible în 2002 sau când l-am învins pe James Wattana acasă la el, în Thailanda, în 2001.
Adrian Gunnell : Momentul în care am reuşit un break maxim, în calificările pentru Thailanda, în 1998 sau când l-am bătut pe Peter Ebdon cu 5-1, tot în Thailanda, trei ani mai târziu.
9. Ce alt sport vă place (să practicaţi sau să urmăriţi) ?
Jamie Cope : Fotbal. Sunt fan Stoke City.
Stuart Pettman : Golf. Am handicap 6.
Stuart Bingham : Golf. Handicapul meu e 6.
Mark Selby : Tenis. Îl admir foarte mult pe Roger Federer.
Ryan Day : Fotbal. Sunt fan Manchester United.
Fergal O’Brien : Golf.
Nigel Bond : Golf. Am handicap 10.
Ian McCulloch : Darts şi fotbal.
Scott MacKenzie : Golf.
Dom Dale : Tenis, Cricket şi golf, dar cel mai mult îmi place gimnastica.
Peter Ebdon : Sporturile ecvestre. Cursa de viteză în teren plat.
Dave Harold : Îmi place fotbalul şi sunt fan Stoke City. În vara asta, am împrumutat câţiva jucători noi şi cred că avem şanse să ajungem în play-off.
Tony Drago : Îmi place să mă uit la tenis, fotbal şi box.
Mike Dunn : Fotbal. Sunt fan Middlesborough. Obiectivul nostru e să încheiem noul sezon pe un loc mai bun decât marii noştri rivali de la Newcastle.
Adrian Gunnell : După cum arată silueta mea, vă daţi seama că nu practic alte sporturi în afară de snooker, dar urmăresc cu plăcere golful şi tenisul.
_________________
Laureată a Premiului Oscue - German Masters 2018, German Masters 2019, Masters 2022
Moral principles do not depend on a majority vote. Wrong is wrong, even if everybody is wrong. Right is right, even if nobody is right. ++ Fulton Sheen
|
|
8)