General

[Razvan TM]

si tu ??

[Mrs. Hendry]

Haha again. Tare Shaun asta. Bine si cu el. =)))

Na bravo!

Sunt curioasa ce va zice cand va vedea faultul facut de Marco, asta daca nu a aflat chiar curand dupa ce l-a facut Marco. Adevarul este ca era un fault pe care greu sa nu-l fi simtit hongkonghezul.

_________________
"Luck is an offensive, abhorrent concept. The idea that there is a force in the universe tilting events in your favor or against it is ridiculous." ~ Sherlock Holmes ~ Elementary

[Razvan]

Da, imposibil ca Marco sa nu fi simtit faultul. Am tinut cu el pana in acel moment. Dar s-a razbunat Shaun la sfarsit

[CristinaRo]

Felicitari, Shaun!

Desi imi place si Marco Fu, am tinut cu Shaun Murphy!

_________________
Laureată a Premiului Oscue - Masters 2010, Wuxi Classic 2012

[Clara White]

[Redboy]

despre ce fault tot vorbiti ? eu unu` nu l-am prins...

_________________
Laureat al Premiului Oscue - Australian Open 2012, Wuxi Classic 2013

[sevvilla86]

In ultimul joc (parca ) a atins bila bila verde cu tacul. Si eu cred ca a simtit acest fault. Cele 2 de la Campionatul Mondial nu le-am vazut dar daca si acelea au fost la fel de clare atunci ...
Pana la acel moment am tinut cu Fu dar dupa aceea nu prea mi-a mai pasat daca castiga sau nu. Chiar m-am bucurat ca Murphy a avut noroc la ultimele lovituri.

Altfel, a fost o finala foarte frumoasa.

[Clara White]

Dap, la fel de clare ! Probabil că secvenţele respective din finala de ieri o să apară curând şi pe YouTube.


Înainte de Campionatul Regatului Unit, Shaun Murphy spusese că dacă reuşeşte să treacă de primele două „hopuri”, o să fie greu de scos din luptă. În general, „hopurile” sunt „hopuri” mai ales fiindcă aşa le vedem noi. Aşa le-a văzut şi el fiindcă începuse sezonul cu stângul şi îşi pierduse încrederea în el însuşi. Tocmai la chestia cu încrederea a lucrat cu Ray Reardon şi se vede că bătrânul domn şi-a făcut treaba destul de bine.

În privinţa „hopurilor” respective, Shaun a avut şi n-a avut dreptate. În şaisprezecimi, Martin Gould a scos un scor atât de bun mai ales fiindcă Shaun încă n-avea încrederea de a se lansa în jocul lui ofensiv obişnuit. Martin a arătat că e un jucător bun – nu că locul lui în clasamentul oficial (locul 63, adică) ar spune mare lucru : Stephen Hendry are dreptate când afirmă că egalizarea valorilor face clasamentul din ce în ce mai nesemnificativ. Martin e bun, dar pare greu de imaginat că ar ajunge să-l învingă pe Shaun chiar dacă acesta nu joacă decât la nivel mediu (conform standardului său). În optimi însă, Shaun a dat de unul dintre cei mai agresivi şi mai „înfometaţi” dintre „lupii tineri” : Mark Allen. Mark n-are complexe şi, dacă aş fi printre profesioniştii MT, el e unul dintre cei de care m-aş teme cel mai tare. (În plus, constat cu satisfacţie că despărţirea de Reanne nu i-a afectat prea mult jocul – deşi despărţirea respectivă m-a întristat rău de tot, fiindcă mi-ar fi plăcut să văd o love story frumoasă încheindu-se frumos, dar... c’est la vie toujours parşivă... ). Când Shaun a trecut de „tânărul lup” Allen, am ştiut că va fi greu de oprit. În sferturi, din păcate, Stephen Lee nu a fost apt de replică, deşi, să nu se supere Tavvy, dacă Murphy îl bătuse pe Allen, am socotit că îl va bate şi pe un Lee perfect valid. În semifinale, l-a învins – tot cu jocul de categorie B sau C – pe un Stephen Maguire incapabil să se adune şi, să nu se supere nici fanii lui Mags, în ciuda statisticilor şi, mai ales, în condiţiile date (mai exact, cu tot scandalul ăsta bine orchestrat de unele case de pariuri + unii gazetari frustraţi de noile măsuri de austeritate luate de Asociaţia agenţiilor de presă şi cu poliţe de plătit către WSA), pentru Shaun, tot meciul cu Mark Allen mi se păruse mai periculos.

Finala a avut dramatism, e drept, dar, tehnic, nu mi s-a părut cine ştie ce – în sesiunea a doua, a fost, cred eu, destul de slabă. Shaun îşi mai recăpătase încrederea deşi nu se poate să nu-şi fi dat seama că jocul nu-i mergea aproape deloc. În afară de asta, Marco Fu este un jucător care nu-şi stimulează adversarul, ci-l toropeşte, îl paralizează şi-i destramă jocul. Sandy Bontea are dreptate când îl consideră pe hongkonghez calculat. Eu aş spune că Maroc Fu joacă un pic cam bătrâneşte.

Şi uite-aşa, cu jocul său B şi/sau C, dl Murphy şi-a adăugat la colecţie al treilea titlu şi a urcat pe al treilea loc în clasamentul provizoriu. Cu jocul său B şi/sau C şi, bineînţeles, cu ceva din acel noroc care-i lipsise de la începutul sezonului, pe tot drumul de la Belfast până la Telford.


După finală

Shaun Murphy despre Ray Reardon : „Petrec mult timp alături de Ray. Aceasta este o mare onoare pentru mine. Mă consider privilegiat să fiu în preajma lui şase-şapte ore pe zi şi să trag învăţăminte din ce-mi povesteşte despre vremea când juca în circuitul profesionist. Snookerul seamănă cu orice altă meserie şi cu orice alt sport prin faptul că înveţi o mulţime de lucruri aparent mici şi simple. Tocmai aceste lucruri aparent mici şi simple trebuie făcute bine şi cu atenţie fiindcă abia după aceea vine şi performanţa. De exemplu, în epoca în care dominau acest sport, nici Reardon, nici Davis şi nici Hendry nu ratau aproape niciodată loviturile uşoare. Se pregăteau conştiincios, făceau toată munca necesară şi o făceau bine. Eu şi alţi câţiva ca mine nu putem decât să ni-i luăm ca model şi să încercăm să-i ajungem din urmă.”

În arenă, după înmânarea trofeului : „Da, a trecut ceva timp de când am primit un trofeu... Nu cred că am mai jucat vreodată sub o asemenea presiune – nici măcar în 2005, la Crucible, când luptam pentru titlul mondial. Până şi finala de azi a fost mai dificilă decât cea de atunci pentru că în ultima vreme n-am fost deloc competitiv. După o primă jumătate de sezon în care nu trecusem de prima rundă în niciun turneu, am venit la Telford cu obiectivul de a câştiga primul meci. Nu-mi doream decât să întrerup odată şirul înfrângerilor. E extraordinar să câştigi un turneu atât de important după o asemenea perioadă proastă. Victoria e cu atât mai preţioasă.”

La conferinţa de presă : „Am căutat să nu-mi amintesc de meciurile pierdute, ci de lucrurile învăţate la pregătire şi asta dovedeşte cât de mult contează munca grea depusă la masa de antrenament. Înaintea frame-ului decisiv, îmi doream să mai am o şansă. După cum au mers lucrurile, am constatat că fiecare dintre noi a avut nu una, ci cam 19-20 de şanse ! Cum m-am simţit după lovitura la bila roz ? Mi-a fost jenă ! Chiar şi atunci, cu numai o singură bilă roşie pe masă, tot m-am gândit că meciul nu este încă jucat. Dar cu toate că n-am fost nicio clipă sigur de victorie, aş fi suferit foarte mult dacă aş fi fost învins. Păcat că tocmai în finală am jucat aşa de prost – cred că amândoi, şi Marco, şi eu, putem spune că ăsta a fost cel mai slab meci pe care l-am făcut la Telford.

Totuşi asta nu mă împiedică să mă bucur de victorie. Nu premiul contează : nu ai cum să cumperi onoarea de a-ţi trece numele pe acest trofeu. Visez la titlul ăsta încă de când eram copil. Nu mai are importanţă dacă mai realizez ceva în viaţa care-mi mai rămâne de trăit : am câştigat Campionatul mondial şi Campionatul Regatului Unit, adică cele mai importante turnee din acest sport. Sper să mai câştig şi altele, dar chiar dacă nu voi mai câştiga niciunul, de acum încolo pot să mor fericit.”

Marco Fu : „Mă consider norocos că m-am calificat în finală şi, după cum am jucat, nu-mi vine să cred că am reuşit să-i iau lui Shaun nouă frame-uri ! Dar frame-urile pe care le-am câştigat eu au fost cele fragmentate, în timp ce el a câştigat frame-urile lui punctând. Nu m-am simţit stăpân pe situaţia nici măcar atunci când am condus cu 9-8. Nici stăpân pe situaţie, nici liniştit. De fapt, am jucat prost atât în prima cât şi în a doua sesiune. Sunt dezamăgit, dar înfrângerea asta are şi părţi bune : mi-am recăpătat o parte din încrederea în mine.”

Sigur că alte „părţi bune” ar fi că, acum, Marco nu numai că a ajuns pe cel mai bun loc pe care l-a ocupat vreodată în clasament, dar a intrat şi pe lista jucătorilor care au acumulat premii în valoare totală de (cel puţin) un milion de lire. 8)

_________________
Laureată a Premiului Oscue - German Masters 2018, German Masters 2019, Masters 2022
Moral principles do not depend on a majority vote. Wrong is wrong, even if everybody is wrong. Right is right, even if nobody is right. ++ Fulton Sheen

[Mrs. Hendry]

Da. Eu nu mai stiu daca l-am aparat pe Marco Fu sau nu, dar, daca am facut-o, nu cred ca avea legatura cu aspectul fizic in cazul meu.

Recunosc ca atunci nu vazusem faulturile si pur si simplu nu-l credeam pe Marco in stare de asa ceva, indeosebi pentru ca agreez foarte mult stilul sau de joc. Personal imi place ca este calculat, mai ales pentru ca mie-mi plac extremele, cei extrem de calculati sau extrem de dezinvolti. Imi pare ca una dintre treburi cere un talent extrem (si desigur munca cu (x) carul) iar cealalta un car imens de munca si de stapanire psihica (lucru pe care nu multi il reusesc).

Oricum, acum ca am vazut, treaba este dubioasa.

_________________
"Luck is an offensive, abhorrent concept. The idea that there is a force in the universe tilting events in your favor or against it is ridiculous." ~ Sherlock Holmes ~ Elementary